Bullying la Questfield International College, analiza unui eșec managerial

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă, care necesită o abordare structurată, transparentă și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea corectă a unor astfel de situații este esențială pentru protecția elevilor și pentru asigurarea unui climat educațional sigur și echilibrat. În lipsa unor intervenții clare și documentate, acest fenomen poate avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale și sociale a copiilor.

Bullying la Questfield International College, analiza unui eșec managerial

Investigația redacției se concentrează pe cazul unui copil care, conform documentelor și declarațiilor puse la dispoziție, a fost supus unui bullying sistematic pe durata a peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei, transmise în scris către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, au semnalat un pattern de agresiune verbală, stigmatizare medicală și presiuni exercitate împotriva familiei, fără a exista dovezi ale unor măsuri formale sau documentate care să atenueze sau să oprească aceste comportamente. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, pare să indice o poziționare care ar fi încurajat, implicit, retragerea copilului din unitatea de învățământ.

Contextul și semnalările privind bullyingul sistematic

Potrivit materialelor și corespondenței analizate, copilul vizat a fost expus zilnic unor comportamente agresive, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială, toate manifestate în cadrul clasei și în pauze. Familia a transmis sesizări oficiale pe parcursul a mai mult de opt luni, către învățătoare, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, solicitând intervenție concretă și protecție. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste implementarea unor măsuri administrative sau pedagogice formale, răspunsurile instituției limitându-se, conform relatărilor, la discuții verbale și asigurări neconfirmate prin acte scrise.

Stigmatizarea medicală, o formă agravată de bullying

Un aspect deosebit de grav semnalat în cadrul anchetei este utilizarea repetată a unei etichete medicale în mod discreditant în mediul școlar, cu efecte de marginalizare și umilire a copilului. Specialiști consultați consideră această practică ca o formă severă de violență psihologică, care afectează identitatea și stima de sine a elevului. Din documentele puse la dispoziție reiese că instituția nu a reacționat oficial sau formal pentru a preveni astfel de manifestări, iar lipsa unor măsuri scrise și consemnate indică o tolerare implicită a fenomenului.

Gestionarea situației de către conducerea și cadrele didactice

În analiza corespondenței și materialelor, se observă o lipsă de reacție formalizată din partea conducerii și profesorilor. Sesizările scrise au rămas fără răspunsuri punctuale, iar intervențiile au fost predominat verbale și informale, fără decizii scrise, procese-verbale sau planuri de acțiune clare. Această absență a unei gestiuni transparente și documentate a condus, potrivit familiei, la o escaladare a bullyingului și la o atmosferă de toleranță a agresiunilor în colectiv. Interpretarea situației ca o „dinamică de grup” sau „problemă minoră” a contribuit la minimalizarea problemei reale.

Presiunea de retragere și poziționarea fondatoarei

Un moment definitoriu în acest caz este răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe, ar fi declarat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, conform documentelor și relatărilor familiei, a fost percepută ca o presiune de retragere a copilului din școală, mutând discuția de la protecția elevului către considerente ce țin de relația contractuală și economică. Redacția menționează că școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial în această privință, însă până în momentul publicării nu a fost înregistrat niciun răspuns scris.

Confidențialitatea informațiilor și efectele expunerii copilului

Familia a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității situației și protejarea datelor sensibile privind copilul. Cu toate acestea, conform relatărilor, informații detaliate au fost făcute cunoscute în mediul clasei, iar copilul ar fi fost interpelat public în legătură cu sesizările transmise, generând presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională, afectând echilibrul emoțional al copilului și climatul educațional general.

Documentele instituționale și lipsa măsurilor concrete

Reacția oficială a conducerii școlii a constat într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice ale unui act cu valoare administrativă: nu sunt stabilite responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni. Această abordare minimalizatoare contrastează cu standardele așteptate într-un caz de bullying repetat și ridică întrebări privind eficiența și seriozitatea gestionării situației.

Impactul emoțional asupra copilului și reacția tardivă a instituției

Raportul psihologic atașat cazului, realizat de un specialist de renume, evidențiază consecințe emoționale grave rezultate din expunerea prelungită la bullying, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste efecte confirmă gravitatea situației semnalate. Instituția a reacționat efectiv abia după implicarea unei echipe juridice a familiei, când au fost transmise notificări formale, ceea ce indică o întârziere considerabilă în luarea măsurilor necesare.

• Sesizări scrise și documentate transmise pe o perioadă îndelungată;
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri formale din partea instituției;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de umilire;
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
• Răspunsuri informale și documente administrative insuficiente;
• Impact emoțional semnificativ asupra copilului confirmat prin raport psihologic;
• Reacție instituțională tardivă, declanșată de presiunea juridică.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College ridică multiple semne de întrebare în ceea ce privește capacitatea și angajamentul instituțional în gestionarea bullyingului și a situațiilor sensibile din mediul școlar. Lipsa unor măsuri clare, documentate și asumate formal, precum și poziționarea exprimată verbal de conducerea școlii, sugerează un eșec managerial în protejarea elevului și în asigurarea unui climat educațional sigur. De asemenea, întârzierea reacției până la intervenția legală reflectă o abordare care poate neglija grav interesele copiilor și încrederea părinților.

În absența unor clarificări oficiale și a unor dovezi privind aplicarea unor proceduri eficiente, rămâne deschisă o problemă fundamentală: ce mecanisme reale și eficiente are Questfield Pipera pentru a răspunde și a preveni situații de bullying sistematic și pentru a proteja emoțional și psihologic elevii săi?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro