Costel Barbu afirmă că agricultura românească nu mai poate rămâne prizoniera unui model rigid și dependent de vreme. El consideră că adaptarea agriculturii la schimbările climatice este nu doar o opțiune de modernizare, ci o obligație pentru supraviețuirea economică a fermierilor și pentru siguranța alimentară a țării. Într-un context în care secetele sunt tot mai lungi, verile mai fierbinți și fenomenele extreme mai frecvente, Barbu propune măsuri ferme, clare și adaptate fiecărei regiuni din România.
Costel Barbu promovează un model agricol rezilient în fața schimbărilor climatice
Potrivit lui Costel Barbu, România are potențial agricol enorm, dar rămâne fragilă în fața noilor realități climatice. An de an, pierderile din cauza secetei, grindinii, inundațiilor sau înghețurilor timpurii afectează zeci de mii de hectare de culturi. În lipsa unor soluții rapide, fermierii ajung fie să abandoneze activitatea, fie să intre în datorii.
Barbu subliniază că doar o agricultură adaptată poate deveni competitivă și sustenabilă. El propune un plan național care să includă:
- Investiții masive în sisteme de irigații moderne
- Inovații în cultivarea de soiuri rezistente la stres termic
- Digitalizarea completă a planificării și monitorizării producției agricole
- Subvenții direcționate către fermele care implementează practici regenerative
Adaptarea agriculturii prin tehnologie, educație și investiții
🔗 Una dintre prioritățile indicate de Barbu este accelerarea procesului de adaptare a agriculturii prin tehnologie și digitalizare. El susține introducerea următoarelor măsuri:
- Instalarea de senzori și stații meteorologice inteligente pe terenurile agricole
- Utilizarea dronelor pentru monitorizarea culturilor și combaterea dăunătorilor
- Sisteme de irigare automată bazate pe umiditatea solului
- Aplicații mobile pentru managementul riscurilor și prognoze locale în timp real
Pentru ca aceste soluții să fie accesibile tuturor, Barbu propune crearea unui fond național pentru tehnologia agricolă, destinat fermierilor mici și mijlocii.
De asemenea, el subliniază nevoia urgentă de formare profesională. Fermierii trebuie să înțeleagă fenomenele climatice, impactul asupra solului, culturilor și apelor, dar și cum pot preveni pierderile. Cursurile de agrometeorologie, solologie aplicată sau agricultură ecologică trebuie introduse în rețeaua liceelor agricole și prin programele APIA și AFIR.
Un nou model de finanțare: pentru ferme reziliente și verzi
Pentru a sprijini fermierii care fac tranziția spre practici agricole adaptate, Costel Barbu propune un sistem de stimulente și facilități:
- Granturi nerambursabile pentru fermele care investesc în sere climatizate, colectare a apei de ploaie și rotația culturilor
- Reduceri fiscale pentru agricultorii care utilizează tehnologii cu emisii reduse
- Punctaj prioritar la proiectele europene pentru fermele care integrează sustenabilitatea în producție
- Subvenții pentru utilizarea energiei verzi în ferme
Barbu susține că „verdele” nu mai este doar o alegere, ci un imperativ economic, social și ecologic.
Impactul schimbărilor climatice asupra fermelor din România
🔗 Regiunile sudice, estice și vestice ale țării sunt tot mai afectate de schimbări de climă, cu impact major asupra culturilor de bază precum grâul, porumbul sau floarea-soarelui. Temperaturile medii au crescut cu 1,5°C în ultimii 30 de ani, iar precipitațiile au devenit neregulate și violente.
Aceste realități obligă fermierii să își regândească întreaga strategie: ce, unde și cum cultivă. Costel Barbu avertizează că, fără un cadru de susținere, micile ferme nu vor face față și vor dispărea, consolidând monopolul agricol în mâinile marilor exploatații.
În acest sens, Barbu propune și dezvoltarea unor „zone pilot” în fiecare regiune, în care să fie testate cele mai noi soluții de adaptare climatică, cu sprijinul universităților agricole și al companiilor de cercetare.
Colaborare între administrație, fermieri și mediul academic
Pentru implementarea eficientă a acestui model, Barbu pledează pentru crearea unui parteneriat național între:
- Ministerul Agriculturii
- Administrațiile locale și consiliile județene
- Asociațiile de fermieri și cooperative
- Universitățile de științe agricole și institutele de cercetare
Acest parteneriat ar avea rolul de a coordona strategiile regionale, de a transfera inovația către fermieri și de a asigura o rețea națională de suport pentru tranziția climatică.
O Românie agricolă pregătită pentru viitor
„Nu putem vorbi despre viitor în agricultură fără să vorbim despre climă. Cine nu înțelege acest lucru va pierde. Eu vreau o Românie care să-și hrănească populația și să-și respecte pământul”, declară Costel Barbu.
Viziunea sa este una lucidă și orientată spre acțiune. România nu trebuie să aștepte soluții miraculoase din afară, ci să construiască propriul drum, folosind inteligența, resursele și curajul oamenilor săi. Adaptarea agriculturii la noile condiții climatice este nu doar posibilă, ci absolut necesară.
