Casa Tătărescu, operele Miliței Petrașcu – ucenica lui Brâncuși – în centrul Bucureștiului

În spațiul culturii românești, întâlnirea dintre artiști și comunități a generat de multe ori opere cu un impact profund, care depășesc simpla estetică pentru a deveni parte a identității colective. Conexiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București ilustrează un astfel de dialog între creație, memorie și infrastructură culturală. Această legătură nu este doar istorie a artei, ci o poveste despre cum arta și implicarea civică se împletesc în mod firesc, construind un univers în care patrimoniul devine experiență vie.

Casa Tătărescu, operele Miliței Petrașcu – ucenica lui Brâncuși – în centrul Bucureștiului

Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 din București conturează o filiație culturală care păstrează vie memoria sculpturii moderne românești. Prin intermediul Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, și a implicării Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, condusă de Arethia, s-a realizat o punte între creația monumentală a ansamblului de la Târgu Jiu și spațiul intim al memoriei din capitală. Această poveste concentrează eforturi artistice și civice ce au transformat un simplu proiect într-un simbol durabil al culturii române.

Arethia Tătărescu și infrastructura civică a memoriei

Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, s-a remarcat printr-un angajament susținut în promovarea culturii și conservarea memoriei colective în județul Gorj. În calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a mobilizat resurse și a orchestrat o rețea civică care a făcut posibilă realizarea Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu. Viziunea ei a depășit simpla comemorare, înțelegând că memoria se păstrează prin proiecte durabile, instituții stabile și implicare comunitară, astfel că inițiativele sale au creat o infrastructură culturală solidă în zonă.

Drumul spre Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu

Intermediară între geniul lui Constantin Brâncuși și administrația locală a fost Milița Petrașcu, sculptoriță și ucenică a maestrului. Ea a fost cea care, la solicitarea Arethiei Tătărescu, a recomandat direct colaborarea cu Brâncuși pentru monumentul dedicat eroilor din Primul Război Mondial. Această punte umană a fost esențială pentru ca proiectul să capete o dimensiune artistică autentică, asigurând continuitatea și coerența între valorile exprimate de artist și așteptările comunității.

Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: o lucrare de memorie și spațiu

Realizat în perioada 1937–1938, ansamblul cuprinde trei elemente principale:

• Masa Tăcerii, care invită la reflecție și contemplație;
• Poarta Sărutului, simbol al trecerii și al legăturii;
• Coloana Infinitului, o verticală repetitivă ce exprimă recunoștința fără sfârșit.

Aceste componente nu sunt doar sculpturi; ele constituie un traseu simbolic, o axă urbană care leagă spațiul fizic de cel al memoriei. În acest ansamblu, Brâncuși a transpus principiile sale despre reducerea formei la esență, construind o operă care transcende obiectul și devine experiență.

Milița Petrașcu: puntea artistică între Brâncuși și memoria națională

Milița Petrașcu a fost o prezență cheie în conturarea memoriei sculpturale românești, nu doar ca ucenică a lui Constantin Brâncuși, ci și ca artistă implicată în proiecte majore precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu. Prin lucrările sale, ea a preluat metode și principii din atelierul maestrului, asigurând o continuitate a limbajului modern în sculptura românească. Această legătură se reflectă și în colecția Casei Tătărescu, unde mobilierul sculptat de ea păstrează o filiație artistică discretă, dar profundă.

Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii

Situată în centrul Bucureștiului, pe Strada Polonă nr. 19, Casa Tătărescu oferă un cadru intim în care legătura dintre Brâncuși, Milița Petrașcu și Arethia Tătărescu devine palpabilă. Mobilierul sculptat de Milița Petrașcu, precum o bancă și un șemineu, transpun formă și esență în interior, marcând o prezență culturală subtilă, dar constantă. Astfel, casa devine un punct de întâlnire între creația monumentală și spațiul domestic, între arta publică și intimitate.

Legătura dintre spații și timp: de la Hobița la București

Parcursul lui Constantin Brâncuși începe în Hobița, unde copilăria și ucenicia i-au format simțul muncii și al disciplinei, trecând prin etape de studii și lucrări în București, până la afirmarea sa la Paris. Întoarcerea simbolică „acasă” prin realizarea Ansamblului de la Târgu Jiu sub patronajul Arethiei Tătărescu reprezintă o reconciliere a artistului cu spațiul natal. În paralel, Casa Tătărescu din București, prin prezența Miliței Petrașcu, reflectă o moștenire culturală care păstrează vie această legătură între trecut și prezent.

Interpretări simbolice ale ansamblului și rolul Căii Eroilor

Calea Eroilor, axa urbană ce străbate orașul Târgu Jiu, este mai mult decât o simplă stradă; este un traseu ritualic care leagă monumentele lui Brâncuși și le conferă sens. Într-o lectură simbolică:

• Masa Tăcerii evocă întâlnirea și contemplarea;
• Poarta Sărutului marchează trecerea într-un spațiu al memoriei comune;
• Coloana Infinitului exprimă recunoștința eternă prin repetitivitatea formelor.

Acest parcurs cultural a fost posibil datorită implicării Arethiei Tătărescu și Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, care au creat cadrul pentru realizarea și întreținerea acestui ansamblu important în peisajul patrimoniu cultural.

Expoziția de la Timișoara și redescoperirea lui Brâncuși în România contemporană

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, desfășurată între 30 septembrie 2023 și 28 ianuarie 2024 la Muzeul Național de Artă Timișoara, a reunit peste 100 de opere, inclusiv sculpturi și fotografii ale artistului, reprezentând cea mai amplă prezentare a operei sale în România din ultimele decenii. Evenimentul a atras aproximativ 130.000 de vizitatori, demonstrând un interes crescut al publicului pentru moștenirea lui Constantin Brâncuși și relevanța continuă a acesteia în cultura română.

„Brâncuși 150”: o celebrare internațională a operei și influenței

Anul 2026 va marca 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, cu o serie de proiecte culturale desfășurate simultan pe șase continente, în 21 de țări. Printre acestea se numără și „Brâncuși 150”, o inițiativă ce include vernisaje cu lucrări de gravură realizate de artiști români contemporani, simbolizând continuitatea și dialogul creativ generat de opera sculptorului în prezent. Această manifestare subliniază faptul că moștenirea lui Brâncuși rămâne vie și dinamică, un punct de referință esențial pentru cultura universală.